Home
Sateni Cauta Ajutor Despre Anunturi Articole Bloguri Chat Evenimente Files Forums Groups News Photos Sondaje Mai mult
 
Bine ati venit in zona verde! 
Comunitatea noastra este formata din satele: Pischia, Bencecu de Sus, Murani. Bencecu de Jos si Salciua Noua. Language (ro)
Articole

  Comuna Pişchia se află la o distanţă de 20 km de oraşul Timişoara, în direcţia NE, şi la o distanţă de 49 de km de oraşul Lipova, fiind străbătută de DJ 691 Se întinde pe o suprafaţă de 12360,58 ha Se învecinează cu următoarele localităţi: în E cu comuna Masloc, în V cu comuna Ortişoara, în S cu comuna Giarmate, la V cu comuna Sinandrei Este o comună situată în zona de contact dintre Dealurile Lipovei şi Câmpia Timişului, fiind o regiune fizico-geografică colinară.

            Relief: Relieful terenului prezinta urmatoarele aspecte: este reprezentat perintr-o campie aluvionara creata de afluentii paraului Beregsau, limitrofa fiind cu ultimele neregularitati ale dealurilor Lipovei. Structura strafigrafica a subsolului se caracterizeaza perin alternarea depozitelor sedimentare de argile, nisipuri, pietrisuri ai marne, avand in general o inclinatie spere sud, in directia axului depresionar al Timisului. Aspectul terenului apare sub forma de lunca si terase, campia legandu-se cu dealurile Lipovei, sub o linie bine determinata. Marginile teraselor prezinta versanti erodati cu pantas intre 8-10 grade, cuprinsa intre 0,3 si 0,2 m/km. Din punc de vedere tectonic se pare ca Pischia se gaseste pe linia de faliere Est-Vest, care desparte masivul Poiana Ruscai de dealurile Lipovei.

            Solurile: Asezarea localitatii la limita dealurilor cu campia, determina ca solrile sa fie incadrate in grupa solurilor de silvostepa. Principalele tipuri de soluri sunt: brun roscat de padure 58%, brun roscat de lacoviste 1,5%, brun roscat erodat 3,3,%, brun roscat calmamtat 5,5%, lacoviste bruna slab colmatata si argiloasa 31,7%.

            Hidrografia: Teritoriul localitatii are o retea hidrografica bogata, formata din ape curgatoare subterane si ape subterane dulci mineralizate. In partea de sud a localitatii, curge din directia est-vest, paraul Beregsau, care izvoraste din localitatea Bogda. Apa freatica de adancime se gaseste in lunca, la o adancime de 0,5 – 2 metri iar pe terasele interfluviu la o adancime de 10 – 18 metri. De asemenea pe trritoriul Pischiei geasim si lacul de acumulare care se incadreaza in rezervatia naturala „Mlastinile Murani”.

hidro

            Clima: Asezarea localitatii pe paralela 45 grade latitudine nordica determina sa se incadreze in climatul continental. Lima se caracterizeaza, in general, prin diversitate si nergularitatea proceselor atmosferice. Temperatura medie anuala este de 10,9 grade C, luna cea mai calda fiind iulie (plus 21,6 grade C) iar luna cea mai rece ianmuarie (minus 1,2 grade C). Maximele absolute sunt de 40 grade C (1952) si minima absoluta de minus 34,4 grade C (1963). Vanturile deoinante sunt cele din nord si vest, avand frecventa maxima din octombrie pana in ianuarie. Fiind sub influenta actiunii maselor de aer maritim, dinspre nord si nord-vest, Pischia primeste o cantitate de precipitatii medii de 643,10 mm. Lunile cele mai sarace in precipitatii sunt ianuarie, februarie si august iar cele mai ploioase septembrie si octombrie. O caracteristica importanta a climatului este trecerea brusca de la un anotimp la altul, precum si inegalitatea anotimpurilor.

            Vegetatia: Vegetatia este in general formata din paduri de foioase, fiind in general destul de variata, vegetatia lemnoasa fiind formata din: stejar, carpen, gorun, alun salbatec, jugastru. Vegetatia ierboasa este formata din diferite tipuri de ierbueri de silvostepa care alcatuiesc pasunile si fanetile. Plantele cultivate sunt: graul de tomna, orzul de tomna, porumbul, floarea soarelui, sfecla de zaharprecum si alte plante furajere. Dintre pomii fructiferi se dezvolta bine prunul, marul, ciresul, caisul, nucul si piersicul. In tecut existau suprafete foarte mari cultivate cu vita de vie, azi insa mai putin.

            Fauna: Datorita pozitiei geografice, variatia reliefului, particularitatile retelei hidrografice, a solului si covorului vgeta, pe acest teritoriu, compozitia faunei si reaspandirea ei este destul de bogata si variata. Fauna de padure este reprezentata prin: cerbi carpatini, lopatari, caprioare, mistreti, lupi, vulpi, iepuri. Pasarile sunt reprezentate prin: fazani, privighetori, pupeze, dumbraveanca, ciocarlia de camp, vrabii, sticleti, turturele, ciori etc. Animalele rozatoare sunt: soareci, popandai, harciogi si nevastuici. Fauna piscicola ce se gaseste la Pischia este reprezentata de: crap, stiuca, rosioara, linu, clean s.a. Bogata fauna formaza un fond valoros de vantoare si da frumusete peisajului asezarii. Disponibil de resurse naturale: Cea mai importanta resursa naturala de pa reza localitatii Pischia este apa mineralizata, care este folosita atat de locuitorii comunei Pischia, a satelor inveinate cat si de tecatori si turisti.Aceasta are un gust placut, oxigenat si mineralizat. Padurea Pischia reprezinta o importanta resursa naturala ata pentu lemul ce poate fii utilizat cat si pentru interesul cinegetic al acesteia.

1461 days ago
 
Commentarii
Ordonat de 
Per page: 
 
  • Nu sunt comentarii inca
   Comentariu Inregistreaza un comentariu video
 
 
 
     
Actiuni
Rating
 
0 voturi
Recommend
 
Date Geografice comuna Pischia