Home
Sateni Cauta Ajutor Despre Anunturi Articole Bloguri Chat Evenimente Files Forums Groups News Photos Sondaje Mai mult
 
Bine ati venit in zona verde! 
Comunitatea noastra este formata din satele: Pischia, Bencecu de Sus, Murani. Bencecu de Jos si Salciua Noua. Language (ro)
Articole

  Comuna Pişchia face parte din judetul Timiş, aflandu-se la o distantă de 20 km de municipiul Timişoara, în direcţia N.E. Comuna este străbătută de drumul judeţean asfaltat 691 Timişoara – Lipova, la o distanţă de 49 km de oraşul Lipova.
Se învecinează cu următoarele localităţi: în E cu comuna Masloc, în V cu comuna Ortişoara, în S cu comuna Giarmata, la V comuna Sinandrei.
            Este o comună situată în zona de contact dintre dealurile Lipovei şi câmpia Timişului, fiind o regiune fizico-geografică colinară, cu terase şi lunci formate de pâraiele din comună. Relieful comunei se prezintă sub aspectul colinelor domoale cu pante de 8-10 grade, platformelor netede şi terase aluvionare. Regiunea colinară este mai accentuată în satele Bencecu de JosMurani şi Sălciua Noua. Pe teritoriul comunei curg pâraiele Beregsău- prin satul Pişchia, Bacinul - la marginea satului Bencecu de Sus, Matca- printre satele Pişchia şi Murani, Ludabara- prin satul Murani, toţi afluenţii mici ai râului Bega.
            Comuna Pişchia prezintă caracteristicele unui climat temperat continental de tranziţie, varianta Adriatică. Flora si fauna sunt specifice zonei de contact dintre silvostepă si stepă. În apropierea satelor Bencecu de JosBencecu de SusSalciua Noua si Pişchia există păduri nu prea întinse ca suprafaţă, de foioase, cu animalele specifice acestora.
Solurile predominante sunt solul brun şi brun roşcat de pădure, iar în luncile pâraielor amintite, cele sedimentare şi lacoviste (aluvionare).
            Condiţiile fizico-geografice ale comunei Pişchia prezintă toate condiţiile existenţei societăţii omeneşti de-a lungul timpului.
Comuna Pişchia este compusă din 5 localităţi: Pişchia, Bencecu de Sus, Murani, Bencecu de Jos si Salciua Noua.
Localitatea Pişchia se află situată aproximativ în centrul comunei. Localitatea Murani se afla la o distanta de 4 km de centrul comunei, în direcţia V. Localitatea Bencecu de Sus se află situată la o distanţă de 11 km. În directia SE. Localitatea Bencecu de Jos se plasează la o distanţă de 8 km, în direcţia E şi localitatea Salciua Noua la o distanţă de 17 km tot în direcţia E.
Suprafaţa teritoriului comunei Pişchia este de 12.363 ha din care în intravilan 470 ha.

            Localitatea Pişchia a avut mai multe denumiri de-a lungul timpului. Listele de zeciuiala papala din secolul al XIV lea, amintesc de doua ori localitatea Pischia, sub denumirea de Pisky, ceea ce constituie prima atestare documentara a actualei asezari. Astfel prima atestare scrisa il aminteste pe preotul catolir Johannes de Pisky. Trei ani mai târziu se aminteşte un alt preot numit Lukassius de Pisky. In 1365 işi menţine denumirea de Pisky ca de altfel si in anul 1479, apoi in 1804 esteatestată documentar aşezarea Bruckenau, numita si Piskia, se aminteste „Piskia, in apropiere de Timisoara, avand ape minerale”, ca între anii 1910-1920 sa fie numitaHidesliget, mai apoi pentru o perioadă cuprinsă intre anii 1920-1926 a revenit la denumirea de Bruckenau, ca începând din anul 1926 sa se statornicească sub numele actual de PişchiaPrima atestare documentară Localitatea Pischia a fost atestată documentar pentru prima dată intre anii 1332-1337. Mărturia istoricului ungur Katona Istvan afirma ca „Turatz, cronicar ungur, semnala existenţa populaţiei romane inainte de domnia lui Ladislau cel Sfant (1007-1095)”. Arheologia ultimelor decenii a scos la iveală numeroase vestigii, aparţinând tuturor marilor diviziuni ale istoriei.

Momente semnificative din istoria localităţii :

            Este de presupus ca cete de vânatori aurignacieni cutreierau aceste pamânturi. Dovezi din epoca noua a pietrei arată ca s-au putut dezvolta cultivarea plantelor si creşterea animalelor, atunci cand omul primitiv a început sa folosesca unelte din piatră si din os mai perfecţionate ca pâna atunci. Au fost descoperite, colectate şi predate de către localnici Muzeului Banatului din Timisoara nenumarate vestigii istorice: daltă din piatră şlefuită din epoca neolitică, topor din piatră şlefuită neperforat precum si unelte si fragmente ceramince provenite dintr-o asezare neolitică târzie.

obiecte2

            Perioada de înflorire şi de sfârşit a epocii bronzului a fost atestată si la Pişchia prin unelte de piatră şlefuite, perforate, fusaiola ornamentala, o piatră de ascuţit precum si dalţile calapod şlefuite din piatră vulcanică. Destrămarea oranduirii primitive corespunde cu prima epocă a fierului. Cercetarile topo arheologice pe raza comunei Pişchia au permis identificarea a 11 situri arheologice ce se suprapun valului antic.

obiecte

            Toate aceste siteuri se suprapun peste perimetrul vechilor vetre de sate strămoşeşti, azi dispărute.Toponomastica acestor asezări identificate cu multă rigurozitate, ca Matca, Aciad, Butus, Sarad, Craiu, Darjele, Desca si Pisca (probabil vechea vatră a satului Pişchia) reflectă prin etnologia lor întregul proces de etnogeneză a poporului roman pe aceste meleaguri. S-au descoperit numerose monetare; 1stater de Filip II, regele Macedoniei (359 – 336 I Hr.), 1 denar emis de Domiţian (81-96 D Hr.), 1 as republican emis de magistratul monetar Q.M.Libo (148 I Hr.), 1 moneda imperială de bronz din timpul Deocliţianus (248-305 D.Hr.), cate 1 denar de la Antonius Pius si Comodus si o moneda de bronz Constantineana din secolul al IV-lea. In acest miroareal geografic a fost descoperit un mic tezaur de monede republicane romane care s-a stabilit ca dateaza din timpul lui Burebista.

            Pe locul fostei vii a localităţii Pişchia s-au descoperit fragmente ceramice cenuşii, lucrate la roată, ce pot fi datate in secolele IV-V, atribuite unei asezări daco-romane. Incepând din secolul III prezenţa unor popoare migratoare este semnalată şi pe teritoriul comunei Pişchia. Primul voievod bănătean sub conducerea căruia se afla si Pischia, menţionat in cronici a fost Glad. Intr-un act din 1365 fraţii Andrei si Stefan Czepy de Gyertyanos, opreau pe ficele si fii lui Jacob Szary să vândă sau sa amaneteze moşia Pisky. In anul 1378 Ludovic cel Mare, regele Ungariei dispunea intoducerea lui Andrei Czepy de Gyertyanos in posesiunile sale Pisky. In 1397 moşia de la Pisky era sub stăpânirea lui Miklos si jakab Banfi, apoi in 1485 este amintit Lorincz, in 1519 se numeşte Gheorghe, in 1597 Tamas, iar intre anii 1637-1643 este menţionat Ioan de Pisky. Imprejurările istorice provocate de dominaţia habsburgica au facut ca alături de populaţia românească, de populaţia meghiară stabilită aici dupa secolele XI, XII si de cea sârbească venită in urma cotropirii serbiei de catre turci,să se aşeze si populaţia colonistă germană. Prima colonizare şvăbească aici, in Pischia, are loc in 1724 pe vremea contelui C.F.Mercy.

            O a doua perioadă de imigrare, cea tereziană, (marele val şvăbesc) se intinde intre anii 1763-1775. Odată cu acestă colonizare in Pişchia ia naştere o parohie catolică a carei materiale si istorie a inceput să fie scrisa in 1759 de către preotul Esek Ioan Jcobus. Tot acum se organizează si învătământul, primul învătător fiind Schteckler Paul iar in 1826 se construieşte şi o şcoală.

            Gara a fost construită in anul 1910.

gara

            Clădirea primăriei a fost ridicată pe locul fostei primării in anul 1911. Primele date despre poşta sunt mentionate din anul 1896 cand se menţionează că era organizat un serviciu poştal pentru scrisori, telegrame si pachete din Pişchia pentru Timişoara si retur.

posta primarie

În primul război mondial (1914-1918) şi din Pişchia participă in armata austro ungară 43 de cetăteni germani, 4 cetăţeni românia luptând pe fronturile din Galiţia, Albania, Italia. Intre anii 1922-1924 multe familii germane sărace din Pişchia emigrează in SUA, Canada, Argentian si Brazilia. Odata cu instaurarea la putere a Germaniei a lui Adolf Hitler, influenţa Germaniei hitleriste se simte şi în Pişchia. Doi tineri de aici se înrolează in primăvara anului 1941. În 1944 odată cu ieşirea României din razboiul antisovietic armata rusă invadează Romania, înaintând spre vest. In Pişhia, armata rusescă intră in 18 septembrie 1944. In ianuarie 1945 sunt ridicaţi si deportaţi in rusia Ural şi Dombas 167 persoane.

            In februarie 1945 un nou transport de deportaţi iau drumul Rusiei. La sfarşitul anului 1945 sunt eliberaţi şi aduşi in ţară 7 oameni. Au fost deportate în rusia 180 de persoane şi s-au întors in ţară 120. În anul 1946 sosesc în Pişchia 15-16 familii de olteni. In 1944 s-a introdus în România o noua dictatură, cea comunistă care a durat 45 de ani, acestă perioadă fiind una de grea suferinţă. Exproprierile, naţionalizările, interdicţiile,coletele obligatorii, rationalizarile, colectiviarea forţată, au însemnat momente dureroase şi pentru locuitorii comune Pişchia. Evenimentele se agravează tot mai mult , pe parcursul trecerii anilor culminând cu dictatura si cultul peronalităţii din timpul lui Nicolae Ceausecu, odată cu apropierea anului crucial 1989, când nemulţumirile oamenilor cresc, culminând cu actul revoluţiei din Decembrie 1989. Revoluţia din 1989 a condus la căderea regimului comunist si la instaurarea democraţiei. Între anii 1980-1994 aprope toţi locuitori germani părăsesc Pişchia, plecând in Germania. In anul 2002 mai erau in Pişchia doar 9 persoane de naţionalitate germană, iar in 2007 doar doua. Printre primarii care au condus comuna Pişchia dupa 1989 amintim pe Aurel BorodiCionca Ioan si Sas Ioan.

1398 days ago
 
Commentarii
Ordonat de 
Per page: 
 
  • Nu sunt comentarii inca
   Comentariu Inregistreaza un comentariu video
 
 
 
     
Actiuni
Rating
 
1 voturi
Recommend
 
Scurt Istoric